Articol scris de Horaţiu Sasu, dezvoltatorul cursului Cum să ieşi bine din controlul ANAF.
Înainte să citeşti acest articol, îţi recomand călduros să citeşi prima parte: Metode legale prin care scoti bani din firma (I). Aşa vei înţelege exact întregul subiect.
Metode legale prin care scoti bani din firma II
7. Protocolul – între da şi nu
Protocolul nu are definiţie prin nicio lege. Dacă îl întrebi pe inspectorul ANAF ce consideră el ca protocol, nu îţi poate spune clar.
Aici trebuie să te sfătuieşti cu contabilul, pentru că aceste cheltuieli sunt deductibile limitat, după un calcul complicat. În plus, nu toţi contabilii agreează metoda, tocmai din cauza unui control ANAF (unde nu are ce să îţi găsească, doar că reconsideră abuziv sumele ca salarii – ILEGAL! – şi trebuie să te lupţi cu ANAF în instanţă).
Plus că pentru produsele alcoolice nu e deductibil, iar să spui că ai dat un pantalon ca protocol e mai ciudat…
Aşa fiind, dacă ai contabilul şi avocatul/juristul lângă tine şi e cazul să conteşti, contestă! De altfel şi în cursul despre „Cum să ieşi cu bine din controlul ANAF”, lansat în decembrie, am arătat hotărâri favorabile ale instanţelor când ANAF nu îţi respectă drepturile şi îşi depăşeşte obligaţiile – hotărâri gata de folosit de către tine! S
oluţii folosite doar de “aşii” care lasă ANAF-ul cu buza umflată, atunci când controlul se prelungeşte abuziv sau se suspendă sau când apar controale abuzive.
8. Bani ca salariat
Nu, nu trebuie să plăteşti impozite pentru un contract de 8 ore pe zi. Ajunge unul de o oră pe zi , o jumătate de oră pe zi, cât vrei.
Lucrând zilnic ai dreptul la tichet de masă pentru fiecare zi, pentru că tichetele se dau pe zile lucrătoare, nu pe norma de 8 ore.
(În paranteză fie spus, contractul de muncă e cel care te scuteşte şi de la a plăti contribuţia la sănătate la dividende, despre care am discutat aici).
Ca salariat, primeşti şi tichete cadou, de Crăciun, Paşti, 1 iunie pentru copii, 8 martie (salariatele).
Tot ca salariat îţi poţi acorda vouchere de vacanţă, până la 6 salarii minime pe economie.
O precizare este importantă: tichetele cadou şi tichetele de creşă trebuie să se încadreze în 5% din cheltuielile salariale.
Despre voucherele de vacanţă nu se spune nimic, dar avem o formulare discutabilă (în sensul că sunt deductibile limitat, tot în 5%, „contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie” – dar părerea mea e că se referă la altceva, la tratamente decontate separat, nu la vouchere de vacanţă).
Societatea trebuie să fi avut profit în anul anterior – chiar şi un leu – şi să fie inclus în BVC (e simplu de făcut un BVC, îţi arată contabilul şi poţi să îl rectifici pe parcursul anului – BVC, nu pe contabil).
Tot ca administrator (salariat sau nu) beneficiezi de decontarea serviciilor de formare profesională.
9. Bani albi pentru zile negre, legal, din firmă
Destul de puţini ştiu şi folosesc aşa-numitul Pilon III de pensii. În esenţă, este vorba de o sumă deductibilă pentru societate şi NEimpozabilă salariatului, de până la 400 de euro anual.
La fel şi cu asigurarea privată de sănătate: firma poate suporta o astfel de asigurare, tot până la 400 de euro anual pentru salariat (alţi 400 de euro, diferiţi de cei de la pilonul III).
Din luna mai 2016 există o portiţă foarte bună: dacă ai venituri sub salariul minim NU MAI eşti obligat să plăteşti contribuţia la sănătate.
Totuşi, nu beneficiezi de admirabilele servicii de la spitalele de stat, ci doar de servicii de la spitalele private, care agreează asigurarea ta. Informează-te care sunt acestea, înainte de a da banii pe asigurare. Dacă ai venituri sub salariul minim plăteşti asigurarea privată şi nu mai scoţi bani din buzunar în caz de Doamne fereşte.
Pilonul III de pensii şi asigurările private de sănătate nu sunt condiţionate decât de limita de 400 de euro pe an, nu şi de 5% din fondul de salarii.
Recapitulare Articole
În anul acesta:
- vinzi maşina la firmă – primeşti preţul de 30.000 de lei (să spunem) şi decontezi cheltuielile cu combustibil, RCA etc. (50% decontare la impozitul ep profit, 100% decontare ca bani ieşiţi din firmă – cash flow)
- vinzi mobilier şi electronice – laptop/PC, imprimantă, scanner etc – 3.000-5.000 de lei.
- Cărţi, telefon mobil……
- Împrumuţi de la firmă 5.000 euro, 22.000 lei
- Protocol – 25.000 de lei
- Bani pentru patron – 20.000 lei
- Pensie privată: 400 euro, 1800 lei anual
- Chiria de la firmă: 10.000 lei net
- Asigurare privată de sănătate – 400 euro (nu îţi vin banii, dar nu mai scoţi bani din buzunar în caz de spitalizare)
- Dividende – 9.000 de lei
TOTAL: circa 120.000 de lei, LEGAL, fără asigurarea privată, pilonul III, cărţi etc.
Anul 2 şi următorii:
- decontezi cheltuielile cu maşina – 3.000 lei
- Protocol – 30.000 de lei
- Bani pentru patron – 30.000 lei
- Pensie privată: 400 euro, 1800 lei anual
- Asigurare privată de sănătate – 400 euro (nu îţi vin banii, dar nu mai scoţi bani din buzunar în caz de spitalizare)
- Chiria de la firmă: 10.000 lei net
- Asigurare privată de sănătate – 400 euro (nu îţi vin banii, dar nu mai scoţi bani din buzunar în caz de spitalizare)
- Dividende – 9.000 de lei
- Ai spitalizare, operaţie etc. – nu mai scoţi din buzunar 5.000 de lei (poţi ajunge la mult mai mult)
TOTAL: 85-90.000 de lei, în funcţie de variabilele de mai sus.
Evident, cele de mai sus sunt estimări, dar important e să înţelegi ordinul de mărime. Şi acestea sunt cele mai importante metode!
Iar după vreo trei ani aplici metodele de la „Firma cu impozite zero în România” şi rămâi cu mult mai mulţi bani în buzunar!
Legal, evident 🙂
Curaj, oameni buni! Vreţi să trăiţi mai bine? Curaj!!! Nu zice nimeni că e uşor. Eu spun doar că merită să ai curaj pentru metode LEGALE.
Metode ilegale sunt destule, dar nu le discutăm: de la diurne inventate lşa chelstuieli de consultanţă fictive, ca să nu mai vorbim de facturi fictive care “justifică” ieşirea de bani din contul firmei în buzunarul patronului. Sunt bani care “ard” şi cu care unii s-au ars serios.
Ce spune ANAF?
Împotriva metodelor legale ANAF are două mijloace de presiune. Ambele pot să conducă foarte uşor la abuz.
Prima metodă este controlul averilor. L-au controlat pe Adrian Copilu` Minune ca să sară presa (cum a şi făcut, ca la comanda unei baghete unice) şi să aducă valuri de frică în ţară.
Se numeşte „efect de undă”: dai în cineva cunoscut ca să semeni frica în tot grupul, colectivul. În cazul nostru a dat în câţiva ca să sperie pe toată lumea. Partea ascunsă este că metodele ANAF se bazează pe NIMIC, pe aer, pe presupuneri simplu de contracarat.
A doua metodă constă reconsiderarea plăţilor pentru patron sau a protocolului ca fiind venituri salariale sau dividende. Am arătat că nu este cazul. Dar ANAF poate să facă în primă fază ce vrea – şi cu mulţi a făcut.
Cu mulţi care NU îşi cunosc drepturile! Imediat te voi invita să descarci un material din care să afli tehnicile de bază care îţi aduc linişte în faţa unor asemenea abuzuri.
Sunt destule metode legale pe care nu le poate contracara ANAF… Că nu le place inspectorilor, asta e.
Dacă ai înţeles metodele de mai sus, eu îţi recomand un curs. Un curs care te va ajuta să aplici multe dintre metodele menţionate mai sus + altele la fel de profitabile pentru tine.
Succes la bani!
