Articol realizat de Andrei Constantin este editor al blogului bancare.ro.
Dacă ar fi să reprezentăm grafic veniturile pe care le încasează un om de-a lungul vieții am obține ceva similar unui clopot al lui Gauss.
Când ești tânăr, debutant, veniturile pe care le încasezi sunt mici. Apoi, pe măsură ce-ți crește experiența, evoluezi atât din punct de vedere al carierei cât și din punct de vedere al veniturilor.
La un moment-dat ajungi la vârful carierei, acolo unde veniturile sunt maxime, dar nu mai ai unde crește. De obicei, pe măsură ce înaintezi în vârstă, cauți variante de job(sau business) care să-ți ofere mai multă siguranță.
Ai o aversiune din ce în ce mai crescută la risc, motiv pentru care și veniturile îți scad. Apoi vine retragerea sau pensia când veniturile se diminuează substanțial și „fotografia veniturilor” arată cumva similar începutului de carieră. Pentru majoritatea covârșitoare a oamenilor cam așa arată lucrurile.
Desigur, ne-am dori să avem un parcurs crescător, care să nu se întrerupă niciodată. Însă e bine să ne păstrăm cu picioarele pe pământ. Acum e momentul să vedem care sunt celelalte fenomene asociate veniturilor noastre pe parcursul vieții.
Când ești tânăr ai aspirații, dar nu prea ai bani. Ușor, ușor, veniturile-ți cresc și, la fel, foamea ta pentru a-ți îndeplini dorințele.
De multe ori, neputându-ți îndeplini dorințele, apelezi la surogate, la înlocuitori. Ceva de genul „n-am putut să fac turul lumii, dar îmi redecorez casa în stil colonial”.
Sau „nu-mi permit(nu mai am vârsta pentru) o mașină super-sport, dar îmi închiriez lunar o asemenea bijuterie pe roți”.
Exemplele sunt numeroase.
Cert este că, pe măsură ce-ți cresc veniturile, îți cresc și cheltuielile. Ultima etapă, aceea a scăderii veniturilor, vine la pachet cu frustrări generate de obligativitatea renunțării la unele cheltuieli care aveau legătură cu statutul tău(mai mult sau mai puțin aspirațional).
Fie că e vorba de membership-uri, abonamente, diverse cumpărături cu caracter repetitiv, ușor, ușor toate trebuie tăiate de pe listă. Apoi vin nevoile vârstei: medicamente, doctori s.a.m.d.
Și vin la pachet cu regretele. Începi să-ți amintești de banii aruncați aiurea, de inutilele membreship-uri, de surogatele care nu ți-au adus niciun câștig.
Astfel realizezi că ai fost o victimă a inflației stilului de viață. Însă, ghici care-i fatalitatea: e deja prea târziu!
Inflația stilului de viață este un fenomen mai puțin cunoscut și se referă la tendința noastră de a ne crește cheltuielile pe măsură ce ne crește venitul. Asociem orice creștere a venitului unei creșteri a statutului și, pentru a simți că ne ridicăm la nivelul statutului actual, cheltuim mai mult.
Luăm haine mai scumpe, frecventăm restaurante și cluburi de lux, ne simțim obligați să ne luăm o casă mai mare s.a.m.d. De cele mai multe ori, acțiunile pe care le facem automat la fiecare creștere de venit sunt compulsive și au mai mult rol de surogat.
Nu mergem la un restaurant de lux pentru că ne simțim mai bine acolo, ci pentru că simțim că astfel ni se confirmă statutul.
Încercând să judecăm cât de cât obiectiv și punând în balanță comportamentele noastre rezultate în urma fiecărei creșteri de venit putem lesne constata că multe dintre cumpărături sunt junk-uri, la care putem renunța ușor.
Nu-i nevoie să fii văzut în nu știu ce club sau restaurant. De cele mai multe nici nu ești văzut, astfel încât arunci banii aiurea. Nu-i nevoie să-ți cumperi haine de la firma X sau Y.
De cele mai multe ori(și sunt studii serioase în acest sens) oamenii nu mai percep decât rareori o anumită marcă de îmbrăcăminte.
Conform maestrului în marketing Martin Lindstrom, de cele mai multe ori hainele acoperă dorințe reprimate de-ale noastre și rareori sunt observate de ceilalți. Mă rog, sunt numeroase demonstrații pentru fiecare risipă în parte.
Ceea ce trebuie să urmărești este să combați eficient inflația stilului de viață. Cum o poți face? Cu siguranță nu vreau să-ți sugerez că de-acum trebuie să duci o viață de pustnic. O modalitate eficientă este aceea de a „nu te mai întinde cât îți e plapuma”.
Pe măsură ce-ți cresc veniturile, învață să-ți crești sumele pe care le economisești. Desigur, pentru a te simți bine, trebuie să-ți crești și sumele alocate cheltuielilor, dar nu o face cu aceeași viteză cu care îți cresc veniturile.
Crescându-ți apetitul pentru economisire te vei asigura că pui de-o parte suficienți bani pentru a acoperi golurile care pot apărea în viață și, în același timp, ai satisfacția accesului la un fond generos de economii.
Succes!
Despre: Andrei Constantin este editor al blogului bancare.ro, un proiect dedicat exclusiv finanțelor personale.
