Capitalul permanent reprezintă sursele de finanțare utilizate de o întreprindere, de o manieră permanentă, durabilă și acoperă nevoile pe termen lung ale activității companiei, respectiv finanțează activele și nevoile pe termen lung.
Capitalurile permanente sunt utilizate pentru finanțarea activelor imobilizate și a unei părți din activele circulante.
Structura capitalului permanent oferă informații despre politica de îndatorare a firmei și a măsurii în care aceasta se fundamentează pe criterii de eficiență.
Timp de mai mulți ani, capitalul permanent a fost un concept aspirațional în capitalul privat.
Totuși, câștigă avânt și devine o realitate în platformele de investiții de astăzi. Utilizând opționalitatea și înțelegând limitele capitalului permanent, managerii pot folosi fără probleme pentru a-și îmbunătăți activitatea.
Recurgerea la credite pe termen mediu și lung se face în special pentru finanțarea nevoilor permanente de resurse ale întreprinderii.
Deci, capitalul permanent este format din capitalul propriu plus capitalul împrumutat.
Însumând capitalul permanent cu datoriile pe termen scurt se obține capitalul total al întreprinderii.
