Un articol de Roxana Bucur.
Încă oamenii stau sub presiunea comunismului prin influența părinților. Părinții au trecut prin opresiuni, prin munca în folosul comunității, există frustări din cauza acestui fapt și de aceea transmit copiilor lor faptul de a nu fi furaţi, de a nu dispune de posibilități prin care ”să plătească pentru banii lor”?! Este o frustrare a comunismului, oare?!
Observ oameni care, în momentul, în care deschid un cont de investiții nu se asteaptă, dar sub nicio formă, să plătească pentru a avea acces la soluții care să îi ducă spre independență financiară și unde nu pot ajunge decât cu un capital consistent, iar pentru acest lucru din buzunarul lui, un comision de 1%, să îl ofere companiei care îi administrează investițiile.
Să ne uităm puțin la o fabrică de băuturi răcoritoare.
Căți oameni muncesc acolo pentru a face o sticlă de suc? Zeci, sute de oameni? Cât costă o băutură? 10 bani?!
Este adevărat că se micșorează costul per bucată la cantități mari, dar este imposibil un astfel de cost.
Dacă mergi la fabrică sucul poate costa și 1 leu, însă dacă mergi într-un local, cât costa el? 7 – 10 lei ? Haideți să vedem ce presupune acest cost de 7 – 10 lei!
Presupune oare transportul, oamenii implicați în producție, spațiul în care a fost produs, chiria acestuia ș.a.m.d.
Costurile produselor financiare
Produsele financiare sunt precum celelalte produse. Sunt create și oferite pentru a le folosi. Oamenii care au muncit la crearea lor, care muncesc la crearea lor, la administrarea lor, întreținerea spațiilor necesită costuri. Costuri pe care, cum am văzut, noi, clienții le suportăm.
Toate aceste costuri sunt transpuse în cost de administare, cost de tranzacționare, cost de alocare, etc.
De ce să plătesc costuri? Simplu!
Pentru că îți administrează banii, oferindu-ți o dobândă la ei și păstrându-ți-i în siguranță.
Acum, este adevărat, că sunt companii care au costuri mai mari decât altele. Într-o piață unde există mai multe companii, unde posibilitățile sunt diverse: condiții și strategii diferite, atunci fiecare dintre noi are libertatea de a alegere, iar costurile, ca atare, diferă.
Costurile unei asigurări de viață vs. costurile unui fond de investiții
Față de un cont de investiții, asigurarea este mai ieftină.
Costurile de administrare, de tranzacționare sunt foarte mici, în schimb, randamentele sunt și ele mici. De ce?
O asigurare (mixtă) tradițională de viață îți oferă o sumă asigurată, garantată la final de contract plus o participare la profit între 2 și 5% / an.
Costurile sunt doar de administare a contractului de cățiva zeci de lei și atât. Banii sunt administrați, sunt investiți, iar compania nu oferă un randament mai mare, pentru că îți garantează o sumă asigurată; această sumă asigurată se oferă în momentul decesului beneficiarilor, integral, chiar dacă s-au depus câteva luni sau abia câțiva ani.
Astfel, cu restul de randament, compania îl pîstrează să ofere suma asigurată integral, deși, încă nu s-au obținut acele randamente. Acesta este scopul asigurării: de a proteja financiar, indiferent de moment și de fluctuațiile din piață.
Astfel, o asigurare de viață mixtă este ieftină din punct de vedere al costurilor, dar este ”scumpă” dacă scopul este de a obține un profit mare. Scopul asigurării mixte de viață este cel al protecției.
Fondurile de investiții au costuri de administare, costuri de tranzacționare / costuri de schimbare de unități (transfer al abordării investiționale: mai multe acțiuni în loc de mai multe obligațiuni sau titluri de stat). Toate aceste costuri pot începe de la 1% și pot ajunge și până la 5-6% pe an. Profitul banilor tăi este strict cât scoate piața: 5- 10-12-16% / an. La acest cost al companiei de investiți se adaugă și 10% impozitul pe profit.
Asigurările fiind scutite de la plata impozitului pe profit a apărut un ”hibrid” de asigurare și fond de investiții: unit-linked. Acesta se comportă precum un fond: primești atât cât scoate piața financiară minus costurile companiei care poate fi de la 0,50 la 4-5% precum un fond de investiții.
Protecția nu este atât de mare, este doar cât să fie scutită de la plata impozitului pe profit.
Există companii, în piață, care au costuri foarte mari, dar și companii cu costuri mici, depinde de alegerea făcută.
În piață, există și produse, nu doar financiare, care sunt asemănătoare, atât ieftine cât și scumpe. De aceea este necesar să faci o comparație și să alegi, atât ceea ce îți place și ți se potrivește (la produsele financiare), dar și ce este ieftin; acel raport ”calitate – preț”; în cazul produselor financiare vorbim despre performanța produsului financiar: randament vs. cost.
Dar de ce să plătesc? Pentru că, altfel, nu pot să am acces la piața financiară, individual să investesc, așa cum merg la piață și îmi cumpăr roșii și castraveți pentru o salată. Iar aceste condiții sunt tocmai pentru a proteja participanții și investitorii și pentru a nu crea situații în care, în lipsa informațiilor și a experienței, să se piardă bani. Ideea de a se folosi de bani este o speculație a ideii de nesiguranță și neîncredere, cu care sunt de acord.
Au existat situații în piața financiară, unde companii au dat faliment, iar banii oamenilor s-au pierdut, deși și-au pus încrederea în ele. Dar acum legislația a fost reglementată, iar aceste posibilități sunt foarte rare.
Astfel, dacă ele există sunt rare și le putem contracara și să ne protejam de ele prin educația financiară deținută.
Trebuie să cunoaștem nivelul de randament al pieței financiare, nivelul de costuri pe care este ”de bun simț” să îl plătim pentru a avea acees și pentru a ne plăti, astfel, timpul, energia și cunoștințele actualizate pe care nu le punem noi în joc, ci altcineva și este necesar să îl răsplătim pentru ca noi să beneficiem de un profit al banilor noștrii mai mare decat 0 pe care putem să îl obținem prin simpla economisire a noastră din veniturile curente.
Consultantul financiar costă și el?
Personal, mi se pare normal să plătesc pentru un serviciu de care beneficiez. Câți dintre noi nu ne plătim administratorul de la bloc?!
Plătind întreținerea unde intră și cheltuielile pentru bloc, acolo plătim și administratorul – serviciul acestuia de îngrijire a drepturilor blocului, încasarea banilor și plata utilităților către primărie ș.a.m.d.
Costul consultantului, cel care ne întâmpină din spatele unui ghișeu și ne răspunde la întrebări este plătit din comisioanele produselor financiare pe care le folosim.
V-ați gândit vreodată la acest lucru? Da, poate tu nu folosești niciun produs financiar de la el sau de la compania lui; nu ai cumpărat nimic din ceea ce ți-a recomandat el, tu doar l-ai întrebat ceva, dar altcineva folosește un produs recomandat de el și costul întrebării tale și al altora ca tine este plătit de cel care îl folosește, care ajunge, în urma recomandării lui să folosească.
Tu folosești de la altă companie și alții, ca tine, doar au întrebat ceva, de-a lungul timpului.
Există consultanți financiari care sunt plătiți în această manieră, și anume: de către companie în baza costurilor clienților pentru produsele financiare pe care le folosesc, iar alt tip de consultant este cel care îți taxează ora de consultanță, dar care, îți recomandă, general, categorii unde să investești, ce să folosești, nu expres un produs financiar, pentru că altfel ar fi plătit de o companie și ar fi oferit consultanță financiară gratuit.
Dacă vă întrebați eu din ce categorie fac parte: consultant financiar independent, plătit de către companii. Independent este un cuvant cheie.
Ofer recomandări și intermediez produse din piață; produsul cel mai potrivit pentru client, pentru că situațiile financiare diferă și pot acoperi nevoi diferite și de la companii diferite; companiile cu strategia potrivită pentru clientul meu și, de asemenea, și produsul adecvat.
În cadrul acestor articole ofer informații generale, uzuale pentru a ajuta la creșterea nivelului de educație financiară.
Acestea nu țin locul recomandărilor personalizate, individuale de consultanță financiară.
Articol realizat de Roxana Bucur.
