Articol scris de Horaţiu Sasu, dezvoltatorul cursului Cum să ieşi bine din controlul ANAF.
Ca să înţelegi cele spuse mai jos, îţi recomand să citeşti prima parte a articolului -> Salariat sau … altceva? Temă de gândire pentru salariaţi şi antreprenori – partea a I-a.
Am subliniat în prima parte a articolului ideea că e nevoie de un spirit de antreprenoriat şi de colaborare între (fostul) salariat şi (fostul) patron. Rămăsesem cu discuţia la ideea că în practică apare FRICA ambelor părţi de a schimba situaţia.
Despre acest aspect şi despre soluţii vom discuta acum.
Ce temeri are salariatul care vrea să ajungă pe cont propriu şi ce soluţii avem?
[divider top=”no” size=”2″ margin=”5″]1. Problema birocraţiei la înfiinţarea PFA/SRL
E o problemă de care se tem mulţi. Şi totuşi, în câteva zile lucrătoare poţi să ai societatea sau PFA-ul. O vizită la Finanţe, ca să te înregistrezi şi acolo – şi gata!
Nu birocraţia e problema, ci ceea ce urmează după..!
2. De unde clienţi?
Păi… primul client este chiar fostul angajator.
Cu el se pot încheia:
- contracte de colaborare pentru executare de lucrări sau prestare de servicii
- contracte de comision, mandat, intermediere
- contracte de agenţie comercială
- contracte de asociere (ca spre exemplu pentru exploatarea în comun a unei invenţii, a unui spaţiu etc.)
- contracte de subantrepriză etc.
Apoi, proaspătul posesor de firmă sau de PFA poate să aibă şi alţi clienţi şi, uşor-uşor să se dezvolte. Dar este esenţial ca fostul angajator să îi ofere o temelie, care învinge FRICA salariatului de a trece pe cont propriu.
3. Acte contabile, declaraţii…
Bah! Aici e cea mai mare spaimă a celor ce trec pe cont propriu. La început nu au încredere nici în contabilul lor! Soluţia? Tot fostul angajator trebuie să îi acorde sprijin, prin contabilul în care salariatul are încredere…
4. Necunoaşterea căilor de optimizare fiscală
Adică de reducere LEGALĂ a impozitelor, ca să rămâi cu mai mulţi bani în buzunar. Deşi aceasta ar trebui să îi preocupe pe viitorii antreprenori (actualii salariaţi) în primul rând, îi preocupă abia când acumulează ceva bani.
Aici tot contabilul ajută în primă fază, iar apoi, încet-încet, descoperiţi căile de a reduce impozitele… Nu e uşor, durează şi e nevoie de cineva care să vă „şoptească” astfel de lucruri, dar începeţi cu contabilul: el vă va spune primele noţiuni care vor duce la scăderea impozitelor.
Atenţie! Ceea ce am scris aici link la „Cum să scoatem banii din firmă” se referă la cash-flow, aspect diferit de reducerea impozitelor!
5. Situaţia mai sigură a salariatului
Fals. În peste 11 ani de consultanţă în resurse umane pot să spun că nimic nu e mai fals decât „stabilitatea” locului de muncă.
Din contră, dacă fostul salariat are mai mulţi clienţi – 2-3 – e mult mai sigur decât un salariat! Punem şi programul flexibil, posibilitatea de dezvoltare – iar dacă vedem lucrurile aşa, situaţia micului antreprenor e mult mai bună decât cea a salariatului!
Ce temeri are angajatorul şi ce soluţii avem?
[divider top=”no” size=”2″ margin=”5″]1. Frica de pierderea „controlului”
Dimpotrivă: la salariat singurele sancţiuni sunt cele patrimoniale (limitate) şi disciplinare (care,e adevărat, nu mai merg cu PFA/SRL). În relaţia cu fostul salariat devenit titular de PFA sau de microîntreprindere, controlul e mult mai simplu, ca la orice relaţie client-furnizor: furnizorul se controlează singur ca să dea maximul pentru client, altfel dispare – mult mai simplu decât un salariat!
Tocmai din acest motiv, în general nu se ajung la aceasta: părţile stabilesc clar ce aşteaptă una de la alta (inclusiv indicatori de performanţă, dacă e cazul), iar în practică relaţiile se consolidează.
2. Posibilitatea de plecare a fostului salariat
Soluţia este oarecum inversul celei de mai sus: dacă salariatul este mulţumit de ceea ce primeşte (şi am scris aici despre acest aspect – Link la partea I) nu pleacă! Garantat!
3. Problema contractelor de consultanţă şi de prestări servicii
Aici ANAF a avut multe de spus până în septembrie 2015, când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a arătat că serviciile de consultanţă sunt perfect legale şi trebuie decontate fără comentarii, cu excepţia cazului în care Finanţele sau instanţele dovedesc că aceste contracte sau facturi ascund o fraudă.
Este vorba de Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 3 septembrie 2015 în cauza Asparuhovo, C-463/14, care poate fi găsită pe Internet.
Chiar şi controalele fiscale ce vizează perioade de dinainte de 3 septembrie 2015 trebuie să aplice această hotărâre a CJUE şi să nu mai limiteze deductibilitatea serviciilor de consultanţă şi a oricăror servicii de aplicarea prevederilor rigide şi limitatoare ale Codului fiscal anterior.
Cu atât mai mult acum! (de altfel şi Codul fiscal s-a modificat în 2016).
4. Problema activităţii dependente
Aici e o temă de meditaţie pentru… acasă. În art. 7 din Codul fiscal (îl găseşti şi pe Google, actualizat corect de ANAF) sunt enumerate 7 criterii de independenţă, dintre care viitorul antreprenor va trebui să îndeplinească minim patru.
Citiţi cu atenţie criteriile şi veţi vedea că se pot îndeplini! Şi aici colaborarea angajator-salariat (sau beneficiar-prestator) şi redactarea corectă a unui contract vor conduce la rezultate excelente.
Cam acestea ar fi în mare soluţiile la temerile celor ce vor să modifice situaţia angajator-salariat. Organele fiscale nu au ce să discute dacă totul e stabilit corect, inclusiv contractual.
Iar aici, în primă fază, tot angajatorul ar trebui să vină cu juristul sau cu avocatul său, ca situaţia să fie beton.
Jr. Horaţiu Sasu
Consultant în afaceri
Succes la bani!
