Rata de rentabilitate internă este o valoare utilizată în bugetarea capitalului pentru a estima profitabilitatea investițiilor potențiale. Este o rată de actualizare care face ca valoarea actuală netă a tuturor fluxurilor de numerar dintr-un anumit proiect să fie egală cu zero.
Este important pentru o afacere să privească rata internă de rentabilitate ca fiind planul pentru creșterea și extinderea viitoare.
În general, cu cât rata de rentabilitate internă a unui proiect este mai mare, cu atât este mai de dorit să se acționeze. Această valoare poate fi utilizată pentru a clasifica mai multe proiecte potențiale.
Presupunând că bugetele investițiilor sunt egale între diferitele proiecte, proiectul cu cea mai mare rată internă de rentabilitate ar fi probabil considerat cel mai bun și va fi realizat mai întâi.
Uneori, această rată este denumită „rată de rentabilitate economică” sau „rată actualizată a fluxului de numerar redus”. Utilizarea termenului „internă” se referă la omiterea unor factori externi, precum costul capitalului sau inflația, din calcul.
Deși rata de rentabilitate reală pe care un proiect dat o generează la sfârșit diferă adesea de rata internă estimată, un proiect cu o valoare a acestei rate substanțial mai mare decât alte opțiuni disponibile ar oferi încă o șansă mult mai bună de creștere puternică.
Rata internă de rentabilitate este utilă și pentru corporații în evaluarea programelor de răscumpărare a acțiunilor.
În mod clar, dacă o companie alocă o sumă substanțială unei rambursări de acțiuni, analiza trebuie să arate că stocul propriu al companiei este o investiție mai bună (are o rata internă de rentabilitate mai mare) decât orice altă utilizare a fondurilor pentru alte proiecte de capital sau mai mare decât orice achiziție candidat la prețurile curente ale pieței.
