Cum se formeaza pretul actiunilor pe bursa – ghid complet

Prețul unei acțiuni se poate modifica de zeci sau chiar sute de ori într-o singură zi de tranzacționare. Uneori crește după publicarea unor rezultate financiare bune, alteori scade chiar dacă o companie anunță un profit record. Și sunt situații în care prețurile se modifică fără să existe vreo știre importantă despre compania respectivă.

Pentru un investitor aflat la început, toate aceste fluctuații pot părea greu de explicat. Cine decide că o acțiune valorează astăzi 20 de lei, iar mâine 21 de lei? Este compania cea care stabilește prețul? Brokerul? Bursa? Sau investitorii care cumpără și vând?

Investesc la bursă din 2015 și cred că înțelegerea mecanismului prin care se formează prețul acțiunilor este unul dintre primele lucruri pe care ar trebui să le învețe orice investitor. Nu pentru că astfel va putea anticipa toate mișcările pieței, ci pentru că va înțelege mai bine ce cumpără, de ce apar fluctuațiile și cum să privească investițiile pe termen lung.

În acest articol vreau să explic, cât mai simplu și cu exemple concrete, cum se formează prețul acțiunilor pe bursă, cine îl influențează, de ce crește sau scade și care este diferența dintre prețul unei acțiuni și valoarea companiei din spatele acesteia.

Cum se formează prețul acțiunilor pe bursă?

Pe scurt, prețul unei acțiuni se formează prin întâlnirea cererii cu oferta, adică prin ordinele de cumpărare și vânzare introduse de participanții la piață.

La bursă există investitori dispuși să cumpere acțiuni la anumite prețuri și investitori dispuși să le vândă. O tranzacție poate avea loc atunci când un ordin de cumpărare și unul de vânzare sunt compatibile, conform regulilor pieței.

Să presupunem că acțiunile unei companii sunt tranzacționate la 20 de lei.

Un investitor consideră că societatea are perspective bune și este dispus să plătească 20,10 lei pentru o acțiune. Un alt investitor deține deja acțiuni și vrea să le vândă la acest preț. Dacă ordinele lor se întâlnesc și sunt executate, poate avea loc o tranzacție la 20,10 lei.

Din acel moment, 20,10 lei poate deveni ultimul preț tranzacționat al acțiunii.

Dar este important să înțelegem un lucru: ultimul preț tranzacționat nu este neapărat prețul la care poți cumpăra sau vinde imediat. Pentru acest lucru trebuie să te uiți și la ordinele existente în piață.

Mai există o nuanță care merită explicată. La fiecare tranzacție există atât un cumpărător, cât și un vânzător. Nu înseamnă că prețul crește pur și simplu pentru că există mai mulți cumpărători decât vânzători ca număr de persoane. Ceea ce contează este disponibilitatea participanților de a cumpăra sau vinde anumite cantități, la anumite prețuri.

Atunci când cumpărătorii sunt dispuși să accepte prețuri tot mai mari pentru a obține acțiunile disponibile, prețul tranzacțiilor poate urca. Când vânzătorii acceptă prețuri tot mai mici pentru a găsi cumpărători, prețul poate coborî.

Cine stabilește prețul unei acțiuni: compania, brokerul sau bursa?

Este o întrebare pe care o întâlnim frecvent atunci când discutăm despre investițiile la bursă.

După listare, pe piața secundară, compania nu stabilește în mod direct prețul la care se tranzacționează acțiunile sale. Ea poate influența percepția investitorilor prin rezultate, decizii și perspective, însă prețul este format în piață.

Nici brokerul nu stabilește arbitrar prețul unei acțiuni tranzacționate pe o piață reglementată. Brokerul transmite și gestionează ordinele investitorilor, în condițiile serviciilor pe care le oferă.

Bursa, la rândul ei, asigură infrastructura și regulile prin care ordinele sunt introduse, prioritizate și executate.

Este adevărat că într-o ofertă publică inițială, cunoscută drept IPO, prețul de ofertă se stabilește printr-un proces diferit, la care participă emitentul și intermediarii. Dar după începerea tranzacționării pe piața secundară, prețul evoluează în funcție de ordinele și așteptările participanților.

Practic, la Bursa de Valori București, la fel ca pe alte piețe bursiere, prețul reflectă interacțiunea dintre investitorii care doresc să cumpere și cei care doresc să vândă.

Ce sunt Bid, Ask și registrul de ordine?

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează tranzacțiile, trebuie să clarificăm trei concepte pe care le vei întâlni în platformele brokerilor: Bid, Ask și spread.

• Bid reprezintă cel mai mare preț de cumpărare disponibil pentru o anumită cantitate de acțiuni.
• Ask reprezintă cel mai mic preț de vânzare disponibil pentru o anumită cantitate de acțiuni.
• Spread reprezintă diferența dintre cel mai bun Ask și cel mai bun Bid.

Ordinele de cumpărare și vânzare sunt organizate într-un registru de ordine, numit și order book.

Acest registru arată la ce prețuri sunt dispuși participanții să tranzacționeze și ce cantități sunt disponibile la nivelurile respective, în funcție de datele de piață afișate de platformă.

Exemplu practic: cum se execută un ordin de cumpărare

Imaginează-ți că în registrul unei acțiuni avem următoarea situație simplificată:

Exemplu ipotetic, simplificat, pentru a explica mecanismul tranzacționării. Ordinele reale se pot modifica permanent.

În acest moment, cel mai bun cumpărător oferă 19,90 lei, iar cel mai bun vânzător solicită 20,00 lei.

Diferența dintre cele două prețuri este de 0,10 lei, adică un spread de aproximativ 0,5% raportat la prețul Ask.

Să presupunem că vrei să cumperi imediat 300 de acțiuni și introduci un ordin la piață. Dacă registrul rămâne neschimbat până la executare, ordinul tău ar putea cumpăra:

• 200 de acțiuni la 20,00 lei;
• 100 de acțiuni la 20,10 lei.

Valoarea totală a achiziției ar fi de 6.010 lei, înainte de comisioane, iar prețul mediu de cumpărare ar fi de aproximativ 20,033 lei pe acțiune.

Observă că nu toate cele 300 de acțiuni au fost cumpărate la același preț.

Acesta este unul dintre motivele pentru care lichiditatea unei acțiuni contează. Dacă există puține ordine în piață, o tranzacție mai mare poate ajunge să fie executată la mai multe niveluri de preț, unele mai puțin favorabile decât primul preț afișat.

Ordin la piață sau ordin limită: care este diferența?

După ce înțelegi registrul de ordine, devine mult mai simplu să înțelegi diferența dintre două tipuri importante de ordine bursiere.

Ordinul la piață (Market Order)

Prin acest ordin transmiți intenția de a cumpăra sau vinde la cele mai bune prețuri disponibile în piață în momentul executării, conform regulilor platformei și ale pieței.

Principalul avantaj este posibilitatea unei executări rapide, atunci când există contraparte disponibilă. Dezavantajul este că nu controlezi exact prețul final.

În condiții de volatilitate ridicată sau lichiditate redusă, prețul de executare poate fi diferit de ultimul preț afișat în platformă.

Ordinul limită (Limit Order)

Prin acest ordin stabilești un preț maxim pe care ești dispus să îl plătești pentru cumpărare sau un preț minim la care ești dispus să vinzi.

De exemplu, dacă vrei să cumperi o acțiune la maximum 20 de lei, poți plasa un ordin limită la 20 de lei. Ordinul va putea fi executat la acest preț sau la unul mai bun, dacă sunt îndeplinite condițiile din piață.

Dezavantajul este că ordinul poate rămâne neexecutat dacă nu există contraparte la prețul respectiv.

Din punctul meu de vedere, fiecare investitor ar trebui să înțeleagă aceste diferențe înainte de a începe să tranzacționeze, mai ales pe companii cu lichiditate redusă.

De ce crește sau scade prețul unei acțiuni?

Cererea și oferta explică mecanismul prin care se formează prețul. Dar pentru a înțelege de ce investitorii devin dispuși să cumpere mai scump sau să vândă mai ieftin, trebuie să analizăm factorii care le influențează deciziile.

Aici lucrurile devin mai interesante, deoarece prețul unei acțiuni nu depinde exclusiv de situația prezentă a companiei, ci și de așteptările privind viitorul.

1. Rezultatele financiare ale companiei

Veniturile, profitul, marjele, fluxurile de numerar și gradul de îndatorare sunt printre informațiile importante pe care investitorii le urmăresc.

O companie care își dezvoltă activitatea, își îmbunătățește profitabilitatea și generează fluxuri de numerar consistente poate deveni mai atractivă pentru investitori.

Dar există o nuanță esențială: piața nu reacționează doar la rezultate, ci și la diferența dintre rezultate și așteptări.

Să presupunem că o companie raportează o creștere a profitului de 15%. La prima vedere, este o veste bună. Dar dacă investitorii anticipau o creștere de 25%, rezultatele pot fi considerate dezamăgitoare, iar prețul acțiunii poate scădea.

Invers, o companie poate raporta un profit în scădere, dar dacă rezultatul este mai bun decât se temea piața și perspectivele viitoare se îmbunătățesc, prețul acțiunii poate crește.

De aceea, atunci când analizez o companie, nu mă uit doar la ultima cifră publicată. Mă interesează și evoluția în timp, sustenabilitatea rezultatelor și cât din optimism este deja inclus în evaluarea bursieră.

2. Perspectivele de creștere și așteptările investitorilor

O acțiune reprezintă o participație într-o companie, iar investitorii sunt interesați de rezultatele pe care aceasta le poate genera în viitor.

Un contract important, lansarea unui produs, extinderea pe o nouă piață sau creșterea eficienței operaționale pot modifica așteptările privind profitabilitatea viitoare.

În același timp, pierderea unui client important, dificultățile financiare, creșterea concurenței sau problemele de management pot reduce încrederea investitorilor.

Important este să nu confundăm o știre pozitivă cu o creștere garantată a prețului. Dacă vestea era deja anticipată și inclusă în preț, reacția poate fi mică sau chiar negativă.

3. Dobânzile, inflația și situația economică

O companie nu evoluează separat de economia în care activează.

Atunci când dobânzile cresc, costurile de finanțare pot deveni mai mari, atât pentru companii, cât și pentru consumatori. În plus, randamentele mai ridicate ale instrumentelor cu venit fix pot modifica atractivitatea relativă a acțiunilor.

Dobânzile influențează și evaluările bursiere. Simplificat, atunci când investitorii folosesc o rată de actualizare mai mare pentru profiturile viitoare, valoarea prezentă estimată a acestora poate fi mai mică.

Inflația, evoluția consumului, cursurile valutare și perspectivele economice generale pot avea efecte diferite în funcție de sector și de modelul de afaceri al companiei.

De exemplu, o creștere a costurilor cu energia poate afecta negativ o companie industrială, dar poate avantaja anumite companii din sectorul energetic.

Din acest motiv, nu există o relație simplă prin care o singură știre economică determină aceeași evoluție pentru toate acțiunile.

4. Dividendele și politica de distribuire a profitului

Dividendele sunt o parte din profitul sau din alte sume distribuibile ale unei companii, repartizată acționarilor în condițiile legii și ale hotărârilor societății.

Unele companii distribuie dividende regulat, în timp ce altele preferă să reinvestească o parte mai mare din resurse în dezvoltarea afacerii.

Politica de dividende poate influența interesul investitorilor, dar trebuie să avem grijă la modul în care interpretăm prețul în perioada distribuirii.

Să presupunem că o acțiune se tranzacționează la 50 de lei, iar compania urmează să distribuie un dividend brut de 2 lei pe acțiune.

Începând cu data ex-dividend, acțiunea se tranzacționează fără dreptul la dividendul respectiv. Teoretic, în absența altor factori, prețul poate reflecta o ajustare de aproximativ 2 lei, ajungând în jurul valorii de 48 de lei.

Aceasta este o ajustare economică legată de faptul că un cumpărător nou nu mai primește dividendul anunțat. Prețul efectiv poate însă evolua diferit în funcție de cerere, ofertă și informațiile disponibile.

Este importantă și diferența dintre:

• Ex-date: prima zi de tranzacționare fără dreptul la distribuția respectivă;
• Data de înregistrare: data la care sunt identificați acționarii îndreptățiți, conform regulilor aplicabile;
• Data plății: data stabilită pentru plata dividendelor.

Am întâlnit de multe ori ideea că poți cumpăra o acțiune doar pentru a încasa dividendul și apoi să o vinzi, obținând astfel un câștig aproape sigur. În realitate, lucrurile nu funcționează atât de simplu. Ajustarea de preț, impozitarea dividendelor, comisioanele și fluctuațiile pieței trebuie luate în calcul.

Dividendul nu reprezintă automat un câștig suplimentar peste valoarea economică a investiției.

5. Schimbările din management și deciziile strategice

Investitorii urmăresc și calitatea managementului unei companii.

Schimbările de conducere, achizițiile, extinderile, proiectele mari de investiții, vânzările de active sau litigiile pot modifica percepția asupra perspectivelor societății.

Dar nici aceste evenimente nu au un efect automat pozitiv sau negativ. O achiziție poate fi apreciată dacă are logică economică și este realizată la un preț rezonabil. Aceeași achiziție poate fi privită negativ dacă presupune datorii foarte mari sau un preț considerat excesiv.

6. Evenimentele din sector și evoluția piețelor internaționale

Companiile listate nu sunt evaluate izolat.

Rezultatele concurenților, modificările legislative, apariția unei noi tehnologii sau schimbările din sector pot influența prețul unei acțiuni chiar și atunci când compania în cauză nu publică o informație nouă.

La fel, piețele bursiere din România sunt influențate de contextul internațional. În perioade de incertitudine ridicată, investitorii pot reduce expunerea pe acțiuni în mai multe țări simultan.

Trebuie însă să facem diferența dintre o corelație pe termen scurt și situația economică reală a fiecărei companii. Faptul că două burse scad în aceeași zi nu înseamnă că toate companiile listate pe ele au devenit fundamental mai slabe.

7. Lichiditatea și dimensiunea ordinelor

Lichiditatea arată, în esență, cât de ușor pot fi cumpărate sau vândute activele fără a provoca modificări semnificative ale prețului.

O acțiune foarte lichidă are, de regulă, numeroși participanți și cantități disponibile la prețuri apropiate. În schimb, o acțiune cu lichiditate redusă poate înregistra variații mai mari chiar și în urma unor ordine relativ mici.

Este un aspect pe care îl consider important mai ales când discutăm despre anumite companii de dimensiuni reduse listate la Bursa de Valori București.

Un ordin de cumpărare sau vânzare care pare nesemnificativ pentru o companie mare poate influența vizibil prețul unei companii cu tranzacționare redusă.

8. Psihologia și sentimentul investitorilor

Nu toate fluctuațiile pot fi explicate imediat prin rezultate financiare.

Frica, optimismul excesiv, comportamentul de turmă, dorința de a evita pierderile și teama de a rata o oportunitate pot influența deciziile de tranzacționare.

Când o acțiune crește mult într-un interval scurt, poate atrage investitori care cumpără în primul rând pentru că văd prețul urcând. În perioade de scădere, aceeași dinamică se poate inversa, iar vânzările motivate de panică pot amplifica mișcarea.

Am observat de-a lungul anilor că investitorii au tendința să își supraestimeze toleranța la risc atunci când piața crește. Abia în perioadele dificile descoperă cât de confortabil se simt, de fapt, cu volatilitatea.

De aceea, pentru mine, educația investițională nu înseamnă doar cunoașterea indicatorilor financiari. Înseamnă și înțelegerea propriului comportament.

Rezumat: principalii factori care influențează prețul acțiunilor

În realitate, acești factori acționează simultan și uneori în direcții opuse. O companie poate publica rezultate bune într-o perioadă în care dobânzile cresc, iar investitorii reduc expunerea pe acțiuni. Tocmai de aceea, nu există o formulă simplă care să explice fiecare fluctuație zilnică.

Cum influențează majorările de capital, spliturile și răscumpărările prețul acțiunilor?

Pe lângă informațiile economice și ordinele din piață, există operațiuni prin care companiile modifică structura capitalului sau numărul de acțiuni.

Aceste operațiuni trebuie analizate separat, deoarece nu toate au același efect.

Splitul de acțiuni

Un split presupune împărțirea acțiunilor existente într-un număr mai mare de acțiuni, fără să se modifice prin această operațiune participația economică a fiecărui investitor.

De exemplu, deții 100 de acțiuni la prețul de 100 de lei. Valoarea totală a poziției este de 10.000 de lei.

Dacă societatea realizează un split de 2 la 1, vei deține 200 de acțiuni, iar prețul teoretic ajustat va fi de 50 de lei.

Valoarea totală rămâne, în exemplul nostru, 10.000 de lei, înainte de alte variații de piață.

Splitul nu înseamnă că ai devenit de două ori mai bogat și nici că societatea valorează automat mai mult.

Majorarea capitalului prin emiterea de acțiuni noi

O majorare de capital prin aporturi noi este diferită de un split.

Compania poate emite acțiuni pentru a obține finanțare. În acest caz, numărul de acțiuni crește, dar societatea poate primi și capital suplimentar.

Impactul asupra valorii pe acțiune depinde de prețul emisiunii, de drepturile acționarilor existenți, de utilizarea fondurilor și de reacția pieței.

Dacă un investitor nu participă la o emisiune de acțiuni noi, participația lui procentuală poate fi diluată. În unele operațiuni, drepturile de preferință pot avea și ele o valoare economică.

De aceea, nu este corect să presupunem că orice creștere a numărului de acțiuni produce automat o scădere proporțională a valorii companiei.

Răscumpărarea acțiunilor

Într-un program de răscumpărare, compania cumpără propriile acțiuni din piață, în condițiile aprobate și ale legislației aplicabile.

În funcție de ce se întâmplă ulterior cu aceste acțiuni, operațiunea poate influența numărul acțiunilor aflate în circulație și anumiți indicatori calculați pe acțiune.

Dar nici răscumpărările nu garantează creșterea prețului. Contează prețul plătit de societate, situația financiară și dacă această utilizare a capitalului creează valoare pentru acționari.

Care este diferența dintre prețul unei acțiuni și valoarea companiei?

Aici ajungem la unul dintre cele mai importante lucruri pe care vreau să le înțeleagă investitorii aflați la început.

O acțiune care costă 10 lei nu este neapărat mai ieftină decât una care costă 500 de lei.

Prețul individual al unei acțiuni nu ne spune suficient despre evaluarea întregii companii.

Pentru aceasta, putem începe cu un indicator simplu: capitalizarea bursieră.

Capitalizarea bursieră = Prețul unei acțiuni × Numărul total de acțiuni luate în calcul

Să presupunem că o companie are 100 de milioane de acțiuni, iar prețul uneia este de 20 de lei.

Capitalizarea bursieră este:

100.000.000 × 20 lei = 2 miliarde lei

Dacă o altă companie are doar 2 milioane de acțiuni, tranzacționate la 500 de lei, capitalizarea sa este de 1 miliard de lei.

Deși a doua companie are un preț al acțiunii mult mai mare, capitalizarea bursieră este la jumătate față de prima.

Dar nici capitalizarea bursieră nu ne spune, singură, dacă o companie este supraevaluată sau subevaluată.

Pentru a analiza prețul în raport cu rezultatele companiei, putem utiliza și indicatori precum:

• P/E (Price to Earnings): raportul dintre prețul acțiunii și profitul pe acțiune;
• P/BV (Price to Book Value): raportul dintre preț și valoarea contabilă pe acțiune;
• Free Cash Flow: fluxul de numerar disponibil după investițiile necesare activității;
• Randamentul dividendului: raportul dintre dividendul anual pe acțiune și prețul acțiunii, calculat pe baza datelor relevante.

Exemplu: ce ne spune indicatorul P/E?

Să revenim la compania care valorează la bursă 2 miliarde de lei.

Presupunem că aceasta înregistrează un profit net anual de 200 de milioane de lei, iar profitul este relevant pentru calculul indicatorului.

În această situație, raportul P/E este:

P/E = 2.000.000.000 / 200.000.000 = 10

Cu alte cuvinte, investitorii plătesc în piață un preț echivalent cu de zece ori profitul anual luat în calcul.

Un P/E de 10 nu înseamnă automat că investiția este ieftină, iar un P/E de 25 nu înseamnă automat că este scumpă. Diferențele de creștere, riscuri, îndatorare, calitatea profiturilor și perspectivele sectorului pot justifica evaluări diferite.

Din acest motiv, eu nu aș lua niciodată o decizie de investiție analizând un singur indicator.

Dacă vrei să aprofundezi subiectul, îți recomand și articolul despre cum alegem acțiunile pe care să le includem în portofoliul de investiții.

De ce poate scădea o acțiune dacă societatea obține profit?

Este o întrebare care îi surprinde pe mulți investitori.

O companie poate fi profitabilă și, cu toate acestea, prețul acțiunilor sale poate scădea. Explicația este că profitul și prețul de piață sunt două lucruri diferite.

Prețul reflectă, printre altele, așteptările investitorilor privind profiturile viitoare și randamentul pe care îl solicită pentru riscul asumat.

Imaginează-ți o companie foarte apreciată, de la care investitorii se așteaptă la o creștere anuală a profitului de 30%.

Compania anunță apoi că profitul va continua să crească, dar probabil doar cu 10% anual.

Activitatea rămâne profitabilă, însă perspectivele sunt sub ceea ce investitorii anticipaseră. În consecință, unii pot decide că prețul actual nu mai este justificat.

La fel se poate întâmpla atunci când o companie are rezultate bune, dar este deja evaluată la multipli foarte ridicați.

Cred că acesta este unul dintre motivele pentru care investitorii ar trebui să facă diferența dintre o companie bună și o investiție bună la un anumit preț.

Poți investi într-o companie foarte bună și, totuși, să obții un randament modest dacă ai plătit un preț care includea așteptări exagerate.

Prețul unei acțiuni poate crește fără să existe cumpărători noi?

O formulare mai corectă ar fi că prețul afișat în piață se poate modifica fără să aibă loc imediat o nouă tranzacție.

De exemplu, dacă vânzătorii își retrag ordinele și introduc ordine la prețuri mai mari, cel mai bun Ask se poate modifica. În același timp, dacă un cumpărător își îmbunătățește oferta, cel mai bun Bid poate crește.

Aceste modificări ale cotațiilor nu înseamnă neapărat că s-a încheiat deja o tranzacție la noul preț.

Este încă un motiv pentru care merită să diferențiem ultimul preț tranzacționat, Bid, Ask și prețul de referință utilizat de piața respectivă.

În plus, la anumite momente ale sesiunii bursiere există mecanisme de licitație, prin care prețul este stabilit folosind ordinele eligibile și regulile specifice pieței. Nu toate tranzacțiile se desfășoară prin același mecanism de tranzacționare continuă.

Cum analizez eu evoluția prețului unei acțiuni înainte să investesc?

Investesc de peste zece ani și, în acest timp, am învățat că evoluția recentă a prețului este doar o parte din informațiile pe care trebuie să le urmăresc.

Faptul că o acțiune a crescut cu 40% în ultimele luni nu înseamnă că va continua să crească. La fel, o scădere de 30% nu înseamnă automat că avem o oportunitate.

Eu aș începe întotdeauna de la câteva întrebări:

1. Ce face compania și cum câștigă bani? Vreau să înțeleg modelul de afaceri înainte să analizez graficul.
2. Cum au evoluat veniturile, profiturile și fluxurile de numerar? Mă interesează tendința, nu doar ultimul trimestru.
3. Ce așteptări sunt incluse în preț? O companie poate fi excelentă, dar evaluarea să fie deja foarte ridicată.
4. Care sunt principalele riscuri? Analizez datoriile, competiția, dependența de anumiți clienți și factorii economici relevanți.
5. Cât de importantă ar fi această investiție în portofoliul meu? O investiție nu ar trebui evaluată separat de restul portofoliului și de obiectivele urmărite.

Pentru mine, ultimul punct este esențial. Poți identifica o companie interesantă, dar să ai deja o expunere foarte mare pe aceeași țară, industrie sau categorie de risc.

De aceea, când vorbim despre investiții, prefer să discutăm nu doar despre ce acțiune merită cumpărată, ci și despre rolul ei într-un portofoliu diversificat.

Am explicat mai multe principii de selecție și gestionare a riscului și în articolul Cum alegem instrumentele financiare în care să investim: risc versus randament.

Greșeli frecvente atunci când investitorii urmăresc prețul acțiunilor

Există câteva greșeli care apar frecvent, mai ales în primii ani de investiții.

Confundă o scădere a prețului cu o oportunitate

Dacă o acțiune a scăzut de la 100 de lei la 60 de lei, nu înseamnă automat că este ieftină. Compania poate avea perspective mai slabe decât înainte, iar evaluarea trebuie analizată din nou.

Cumpără doar pentru că prețul crește

O creștere puternică poate atrage atenția, dar nu este suficientă pentru a justifica o decizie. Trebuie înțelese motivele creșterii și riscurile asumate.

Ignoră lichiditatea și spread-ul

Mai ales când investești în companii de dimensiuni mici, diferența dintre Bid și Ask și cantitățile disponibile pot influența costul efectiv al tranzacției.

Cred că dividendul este un câștig garantat și separat de preț

Dividendul are o valoare economică, dar distribuirea lui nu creează automat valoare suplimentară. Ajustarea ex-dividend, impozitele și evoluția ulterioară a prețului trebuie înțelese.

Urmăresc zilnic prețul, dar prea puțin compania

Pe termen lung, contează evoluția afacerii și prețul plătit în raport cu perspectivele acesteia. Urmărirea obsesivă a fiecărei fluctuații poate duce la decizii impulsive.

Nu spun că prețul nu trebuie urmărit. Spun doar că, pentru un investitor pe termen lung, graficul nu ar trebui să înlocuiască analiza companiei și regulile unei strategii.

Întrebări frecvente despre prețul acțiunilor la bursă

Cine stabilește prețul acțiunilor pe bursă?

Pe piața secundară, prețul rezultă din ordinele de cumpărare și vânzare ale participanților, potrivit regulilor de tranzacționare. Compania și brokerul nu stabilesc unilateral prețul tranzacțiilor.

De ce crește prețul unei acțiuni?

Prețul poate crește atunci când cumpărătorii acceptă prețuri mai mari pentru acțiunile disponibile. Motivele pot include rezultate financiare peste așteptări, îmbunătățirea perspectivelor, condiții economice favorabile sau creșterea apetitului pentru risc.

De ce scade prețul acțiunilor dacă firma are profit?

O companie profitabilă poate fi evaluată prea optimist sau poate raporta rezultate sub așteptările investitorilor. De asemenea, dobânzile, riscurile și perspectivele economice pot influența prețul independent de profitul curent.

Ce este prețul Bid și ce este prețul Ask?

Bid este cel mai bun preț de cumpărare afișat în piață pentru o anumită cantitate, iar Ask este cel mai bun preț de vânzare. Diferența dintre ele se numește spread.

O acțiune de 10 lei este mai ieftină decât una de 500 de lei?

Nu neapărat. Pentru a compara evaluările companiilor trebuie să analizăm capitalizarea bursieră, profitabilitatea, perspectivele, riscurile și alți indicatori relevanți. Prețul pe acțiune, luat separat, nu spune suficient.

Ce se întâmplă cu prețul acțiunii după acordarea dividendului?

La data ex-dividend, acțiunea începe să se tranzacționeze fără dreptul la dividendul respectiv. Teoretic, prețul poate reflecta o ajustare apropiată de valoarea dividendului brut, însă prețul efectiv depinde și de condițiile pieței.

Poate o acțiune să crească fără tranzacții?

Cotațiile Bid și Ask se pot modifica fără o nouă tranzacție. Ultimul preț tranzacționat rămâne însă legat de o execuție efectivă, iar în anumite situații se folosesc și prețuri de referință sau mecanisme de licitație.

Este bine să cumperi o acțiune după ce prețul a scăzut mult?

O scădere mare nu reprezintă, singură, un argument suficient pentru cumpărare. Este important să înțelegi de ce a scăzut prețul, ce s-a modificat în afacere, care sunt perspectivele și cum se încadrează investiția în strategia ta.

Concluzia mea: înțelege de ce plătești un anumit preț înainte să investești

Prețul acțiunilor pe bursă se formează prin întâlnirea cererii cu oferta. Acesta este mecanismul de bază, dar în spatele ordinelor de cumpărare și vânzare se află așteptările, analizele, emoțiile și obiectivele investitorilor.

O companie poate avea rezultate bune, dar prețul să scadă. O altă companie poate avea rezultate slabe, dar prețul să crească. Nu este neapărat o contradicție. Investitorii încearcă permanent să evalueze ce s-ar putea întâmpla în viitor, iar aceste așteptări se modifică în timp.

Din 2015, de când investesc la bursă, am devenit tot mai convins că un investitor bun nu este cel care încearcă să ghicească fiecare mișcare a pieței, ci cel care înțelege ce cumpără, de ce cumpără și ce riscuri își asumă.

Eu prefer să pornesc de la calitatea companiei, evaluarea acesteia, diversificarea portofoliului și orizontul de timp. Prețul este important, dar nu ar trebui să fie singurul element care determină o investiție.

Dacă ești la început, îți recomand să parcurgi și cursul meu gratuit de investiții pentru începători, unde explic principalele concepte de care ai nevoie pentru a începe să investești mai informat.

Iar dacă ai deja un portofoliu și vrei să înțelegi mai bine cum îl analizezi, ce riscuri îți asumi și cum îți construiești regulile de investiții, poți vedea și opțiunile mele de mentorat financiar individual.

Laurențiu Mihai

Sunt Laurențiu Mihai, mentor și consultant financiar, investitor din 2015, antreprenor și cofondator al podcastului Banii Vorbesc. Mă concentrez pe educație financiară, ETF-uri, strategii de investiții și construirea portofoliilor de investiții pe termen lung, ajutând oamenii să ia decizii financiare mai informate.

Articol actualizat în octombrie 2026. Exemplele numerice sunt ipotetice și au scop educațional. Informațiile prezentate nu reprezintă recomandări personalizate de cumpărare sau vânzare a unor instrumente financiare.